Febra Musculara

De cele mai multe ori febra musculara reprezinta un motiv pentru a renunta la antrenament dupa primele semne de durere. Raul Toma, antrenor personal profesionist in cadrul World Class a explicat ce este durerea musculara, cum se instaleaza si cum poate fi contracarata.

Ce este Febra Musculara ?

Febra musculara reprezinta o durere pe care o resimtim la nivel muscular si apare la un interval de 24-72 de ore dupa ce facem un efort fizic mai intens decat ceea ce facem de obicei, efort de tip anaerob. O forma mai severa poate sa inceapa la 12 ore si sa dureze pana la 6-7 zile. Manifestarile sunt diverse: senzatie de durere la atingere, arsura, mobilitate scazuta in miscare, crestere mica in volum a muschiului afectat datorita acumularii de lichid interstitial. O durere puternica dar suportabila indica un antrenament incadrat in limite normale (chiar daca intense)! Durerile care debuteaza imediat dupa incetarea antenamentului si sunt foarte puternice pot indica afectiuni mai profunde la nivelul muscular, ligamentar, tendonar.

Durerea nu este simtita imediat datorita unui fapt simplu: substantele care apar dupa distrugerea celulelor pot afecta si nervii senzitivi care transmit senzatia de durere la creier. Aceasta durere este o parte a unui proces de adaptare a muschiului si duce la cresterea rezistentei si a fortei, dupa ce muschii isi revin ca urmare a hranirii si odihnei.

Cauzele instalarii febrei musculare:

Febra musculara poate fi determinata de schimbarea sportului practicat, de durata antrenamentului, a intensitatii acestuia, de schimbarea stimulilor externi, de aparitia unor exercitii noi si de lipsa miscarii fizice un timp indelungat. Cauza febrei musculare o reprezinta ruptura microscopica de la nivelul fibrelor musculare. Gradul durerii este direct proportional cu intensitatea exercitiilor si durata lor. Tiparul aparitiei febrei musculare: microleziuni musculare, membranele celulare sunt alterate si se distruge echilibrul la nivel celular, se acumuleaza substante iritante (ioni de hidrogen si potasiu, histamina) in sfera celulara si sunt stimulate terminatiile nervoase ce transmit la creier senzatiile de durere, radicalii liberi care sunt produsi de celulele inflamatorii, accentueaza leziunile deja existente, accentuand durerea, creste activitatea macrofagelor, apare edemul interstitial.

Pentru a intelege cum se ajungem la febra musculara trebuie sa intelegem mai intai ce se intampla in muschi cu glucoza, principala sursa de energie a organismului. Astfel, avem doua tipuri de exercitii: aerobice si anaerobice. Muschii vor folosi glucoza in functie de tipul de efort:

1. Respiratia aeroba – glicogenul este un polizaharid format din molecule de glucoza stocat in muschi si ficat. Cand muschii solicita glucoza pentru a functiona glicogenul se desface in acele molecule. Glucoza este transformata de oxigenul adus de celulele rosii din sange in apa, dioxid de carbon, energie necesare muschilor pentru a realiza contractia. Dupa o activitate musculara intensa si prelungita lipsa de glicogen se asociaza cu oboseala placii neuromusculare (locul unde impulsul electric transmis de nerv ajunge la muschi), iar contractia musculara scade ca valoare si eficienta.Aportul de oxigen nu mai este de ajuns pentru a sustine transformarile glucozei.

2. Respiratia anaeroba are loc in absenta oxigenului. Glucoza este transformata in acid lactic, dioxid de carbon, energie. Cand acidul lactic este produs se descompune in ionul lactat si ionul de hidrogen. Acesta din urma este factorul negativ, care interfereaza cu semnalele electrice din nervi si tesutul muscular, fiind responsabil de senzatia de arsura din timpul efortului. Efect secundar al cantitatii de lactat este cresterea aciditatii la nivelul celulelor musculare. Cand este depasit un anumit prag (rata de intrare a acidului lactic in sange depaseste capacitatea organismului de a o indeparta sau controla) ionii de hidrogen determina scaderea ph-ului muscular, afectand contractia musculara. Randamentul transformarii glucozei in energie scade mult in prezenta acestui mediu acid. intregul mecanism descris anterior are un rol pozitiv: prevenirea aparitiei leziunilor musculare prin incetinirea sistemelor implicate in mentinerea contractiei musculare. Daca voi reduce efortul, voi accesa mai eficient oxigenul si lactatul este transformat in piruvat (produsul final al cailor de cata-bolizare a glucozeiglicoliza). Astfel se permite continuarea metabolismului aerob si furnizarea energiei necesare organismului pentru a se reface.

Tipul contractiei musculare este o alta cauza importanta in aparitia febrei-musculare, avand doua caracteristici:

  • contractia excentrica (muschiul este tinut in tensiune atunci cand greutatea este coborata pentru a ridica o greutate mare) este responsabila de generarea celor mai multe leziuni.Exercitii specifice: alergatul la vale, coboratul scarilor, coborarea greutatilor, mersul piticului.
  • contractia concentrica (in care muschiul se scurteaza in timpul contractiei la ridicarea unei greutati) este responsabila intr-o masura mult mai mica. Exercitii specifice, spre exemplu, flexiile normale cu incarcare cu greutate.

Teoria spune ca repetarea unui stimul similar de doua ori la rand determina adaptarea muschiului la acel stimul. In general, exercitiile cu ganterele sau cu halterele sunt mai traumatice decat cele cu aparatele si scripetii, fiind mai eficiente.

Cu cat febra musculara se instaleaza spre tendoane cu atat exercitiul a fost mai putin eficient in privinta hipertro-fiei musculare. Exercitiile care obliga muschiul sa se intinda mult pe durata miscarii (fluturarile cu ganterele pentru pectorali) sau cele negative sunt mai bune pentru ca stresul nou este prezent pe toata lungimea fibrei musculare, iar febra musculara este mai puternica spre centrul muschiului.

Pentru a evita febra musculara specialistii recomand suplimentarea cu an-tioxidanti inainte si post antrenament (vitamina C, vitamina E, coenzima Q10,vitamina A, zinc si seleniu).

Articol publicat in revista BFresh Magazine.